Evrei din grupul din care Isus a predicat nu aveau aceeaşi prejudecăţi sexuale pe care Creştinii de astăzi au. Ei au privit sex într-un mod mult mai sănătos decât majoritatea Creştinii de azi. Creştinii a împrumutat punctul de vedere negativ despre sex de la greci şi din Imperiul Roman, de asemenea, de la Sf. Augustin, care a considerat sexul cear şi în căsătorie păcătos.
În ceea ce priveşte Hristos, credem că tăcerea lui indică o acceptare despre acest subiect. Creştinii sunt prea des în ton cu negativismul şi nu sunt deschise pentru onestitatea cu privire la propria sexualitate şi, ca rezultat, mulţi dintre ei ajung pe căi greşite.
Sexul nu este o boală. Este un dar de la Dumnezeu. Dar asta nu înseamnă că îl putem folosi neglijent. Mulţi Creştini au mult de lucru pe probleme sexuale, înainte ca acestea se pot angaja întrun dialog onest, căutând Creştini dornici să găsească soluţii pentru erorile create de fanatici religioşi organizaţi.
Împăratul Constantin 354-430 d. Hr. a fost, probabil, cel mai important convertit la noua religie a Creştinismului. Creştinismul a fost, probabil, singurul lucru rămas pentru a ţine Imperiului Roman împreună. Astfel Creştinimul a devenit religia oficială al Impriul Roman. Şi ca să nu se piardă cear toate legiile din vechiul cult religios, au adăugat unele dintre ele în noua religie a Impriul Roman, Creştinismul. Una dintre legiile adăugate era că o căsătorie se poate face numai între un bărbat şi o singură femei.
Singura cauză pentru care nu găsim concubnaj şi poligamie în Noul Testament este pentru că Romanii au cucerit Israelul şi au forţat pe evrei să urmeze legiile lor.
În timp ce imperiul politic au căzut în secolul următor, Biserica a intervenit în calitate de noua autoritate centrală. Ameninţarea a arderi în iad au fost chiar mai eficace decât armata pentru controlul populaţiilor mari şi diverse.
Când Imperiul sa rupt în doua bucăţi, în Imperiul de est şi cea de west. Şi Biserica Creştină sa rupt în două, cea din west cu centrul în Roma a devenit Biserica Catolică, şi cea din est cu centrul în Constantinapol a devenit cea Ortodoxă.
Mulţumită analfabetismul larg răspândit, orice a spus biserica a fost lege. Sexual nu mai era natural şi bun; a devenit murdar şi numai pentru procreare. Celibatul devenit noul standard pentru cler. Şi a fost mare producator de bani! Dacă ai păcătuit prin a bucură de sex, trebuiai să mergi la biserică pentru pocăinţă, care a necesitat o donaţie pentru a demonstra credinţa. Ce mod perfect pentru a aduna bani; a face toţi păcătoşi, din cauza dorinţei lor sexualelor înnăscute şi apoi a le oferi iertare pentru o donaţie considerabilă.
Sf. Augustin a fost un formator principal a acestei gândire teologice şi a mers atât de departe încât a susţinut că sexul este păcătos chiar şi în căsătorie cu excepţia cazului de procreiere. Acest lucru reflectă necesitatea momentul pentru mai mulţi copii. Mortalitatea infantilă era foarte ridicată şi structurile economice şi politice s-au bazat pe familii. De asemenea, celibatul clerical a fost formată de teama că urmaşii ar lupta asupra bunurilor Bisericii.
Moralitatea sexuală a Creştinismului nu a venit de la Isus. Ci mai târziu de la Creştini a căror interes principal devenit controlului oamenilor.
Facerea poligamiei un păcat, a fost un proces mai lent. Cear dacă legea nu permitea unui bărbat să aibă decăt o soţie, unii bogătaşi mai practicau poligamia. A fost chiar comune pentru preoţii catolici de a avea mai multe neveste şi amante. Papa Grigorie al II într-un decret în anul 726 a spus: „atunci când un bărbat are o soţie bolnavă, care nu putea duce la capăt datoria de soţie, bărbatul poate să ia un al doilea, cu condiţia ca acesta să îngrijească soţia bolnavă”.
Mai târziu, preocupaţi pentru protejarea proprietăţii bisericii, Papa Pelagius a făcut fiii preoţilor să nu poată moşteni proprietatea bisericii. Apoi Papa Grigore a declarat toate fiii preoţilor ilegitimi (fiii pentru că ficele oricum nu puteau moştenii).
În 1022 Papa Benedict al VIII a interzise căsătoria preoţilor şi apoi în 1139 Papa Inocenţiu al II a anulat toate căsătoriile preoţilor şi toau trebuit să divorţeze de soţiile lor. Acest lucru nu a avut nimic de-a face moralitatea (mai multe femei pentru un barbat a fost norma din vremurile biblice), ci a fost pentru BANI!
Cum a fost făcut sexul în afara căsătoriei un păcat este mai complex, în vremurire Biblice femeile erau proprietatea bărbaţilor, şi fetele nemăritate aperţineau tatălui lor. Când ele ajungeau la pubertate, erau vândute. Pe cele virgine tatăl fetei primea mulţi bani, dar dacă nu erau virgine tatăl primea puţini bani. De acela era important că fetele să rămână virgine până la căsătorie. Nu pentru că Dumnezeu aşa a poruncit, ci pentru că aşa era tradiţia. Apoi biserica a preluat aceste legii primitive. Mai multe despre acest subiect aici
În vremurile Biblice nu erau prezervative, contraceptive sau medicină modernă. Cele mai multe astfel de norme au fost doar pentru a rezolva o problemă practică a timpului.
Articol Recomandat: Legea dragostei, Isus a schimat toată legiile la legea dragostei