Vârsta minimă pentru sex | Vârsta de consimțământ | De Dave
O vârstă minimă legală pentru sex mare încurajează femeile tinere să foloseacă sexualitatea ca o armă. Ele știu că pot avea contacte sexuale cu persoane mai în vărstă și apoi să facă legea să pedespsească pe el sau ei. O vârstă minimă legală pentru sex mare refuză să recunoască adolescenții ca fințe sexuale, care devin la pubertate. Multe persoane care înpun aceste legii consideră că apără drepturile copiilor, dar defapt o încalcă. Ei cred că sexualitatea apare ca prin farmec la 16 sau 17 ani. Ei nu reușesc să realizeze că este o etapă de creștere în curs de desfășurare. Tineretul nostru (adolescenții) nu sunt copiii ci sunt adulți tinerei sau adolescenții.
O altă persoană înțeleptă a spus:
Părinții se îngrijorează atăt de mult cănd află că copilul lor a avut un contect sexual că ar face tot posibilul pentru a salva reputația copilului că punt partenerul în cauză la mila sistemului juridic.
Societatea trebuie să arunce o privire la sine și a determina ce este fel sexualitate este sănătos și ce fel nu. Mulți părinți, în special cei tineri, par să fi uitat cum au fost în tenerețea lor. Înainte de a critica sexualitatea a tinerilor, ei are trebui să se întrebe căți ani au avut ei la lor prima dată! Doar pentru ca contactul sexual a avut loc în afara căsătoriei nu înseamnă că este imoral! Doar pentru că una dintre părțile în cauză a fost în tinerețea lui / ei, la momentul contactului nu face nu face contectul ilicit! Dacă cineva a avut de suferit din cauza contactului, atunci cel vinovat ar trebuii pedepsit! Dacă nimeni nu a avut de suferit, atunci nu ar trebui să existe nici un fel de pede apsă.
Sexualitatea și Copilăria
O mare parte din confuzia care există în societatea noastră despre sexualitate și copilărie vine de la eșecul de a înțelege evoluțiile istorice și culturale. Există, de exemplu, o privire care predomină în societatea noastră că "tinerii sub 18 ani" nu ar trebui să aibă parte de sex.
Reforma protestantă din secolul al 16-lea, perioada de Iluminismului din secolul al 18-lea și Revoluția Industrială din aceeași perioadă a produs efecte profunde în Europa și America asupra atitudinii societății față de tineri și biserică. Aceste schimbări au alterat permanent definiția de copilărie și maturitate sexuală și rolurile, drepturile și obligațiile tinerilor în societate.
Înainte de aceste evoluții istorice, copiii au fost considerate în cea mai mare parte ca adulți potențiali (sugari și copii mici) sau (copiii mai mari și adolescenți) în termenii structurile economice a familiilor, triburi și grupuri sociale mai mari. Copiii au fost considerate esențiale în calitate de lucrători în aceste structuri. Accentul a acestui fenomen a fost în cea mai mare parte a societăților agricole din întreaga lume înainte de Revoluția Industrială. În aceste societăți munca fizică grea de intreaga familie a fost necesar pentru supraviețuire.
Aceste revoluții spirituale, intelectuale și mecanice a schimbat în cele din urmă modul în care ființele umane se uită la ei înșiși și relațiile lor personale și sociale. Această perioadă de timp a fost, probabil, la început, în Europa și America de Nord, cel puțin, un fel de auto-conștiință umană și auto-analiză care a produs în cele din urmă științele sociale, în special psihologie și domeniile conexe.
În ceea ce privește Reforma, condus parțial de o nouă libertate spirituală Creștină mai mult preocupat de sănătatea și bunăstarea socială. Nu că faptele de milă față de cei săraci și bolnavi nu ar fi existat înainte, dar că în această perioadă a avut loc o explozie de astfel de eforturi.
Sa dezvoltat în această perioadă a fost în creștere o conștiința că copiii nu sunt, probabil, fizic potrivite pentru o mare parte din munca grea pe care au fost de obicei chemat să o facă.
Revoluția industrială a fost motorul care a început să conducă populațiile din Europa și America de Nord departe de ferme și în orașele în care fabricațiele și întreprinderilor sale de sprijin a cerut lucrătorilor pentru a produce bunuri și servicii care a oferit promisiunea unei vieți mai bune. În timpul acestei perioade de multe ori copiii au suferit, fiind forțat în activitatea fabricii, care a fost, probabil, mai greu decât ceea ce au făcut pe ferme. Cu toate acestea, bisericile și alte persoane a luat, de asemenea, aviz de situația lor, în cele din urmă să conducă la dezvoltarea legislației muncii copiilor pentru protecția acestora.
Accentul de viață în Europa de Vest și America a deplasat chiar mai sigur de la rural la urban la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20. Viața într-adevăr a devenit "mai bine" și mai ușoară pentru aproape toate clasele sociale, comparativ cu secolele anterioare. Sănătatea fizică și speranța de viață a îmbunătățit. Bolile au fost mai bine controlate. Războaiele au diminuat.
Cum aceste evoluții au avut loc, viața copiilor a îmbunătățit, dar rolul lor ca membri productivi, chiar esențiale, ale societății au diminuat. dezvoltarea care a închis cercul de "cult de copilărie", a fost învățământul obligatoriu public.
Acesta a fost produsul a evoluțiilor anterioare care a diminuat utilitatea practică a copiilor. Acesta a fost, de asemenea, o forță nouă care a restructurat copilăria, astfel că tinerii au fost de acum social definite ca "copii" și "studenți", nu adulți în devenire.
Dezvoltarea instituțională a învățământului pentru copii a fost atât produsul și un formator a o altă dezvoltare incredibil de importantă a acestei perioade de timp, și anume schimbare în structura familiei de la familia extinsă la ceea ce știm astăzi ca familia nucleară. Înainte de această perioadă familiile au locuit în unități mai mari, inclusiv bunicii, mătușile, unchii, verii și așa mai departe. În cadrul acestei structuri cea mai mare parte a educația copiilor a avut loc. În timp ce în vremuri trecute, probabil, puține instrucțiuni verbale a fost dat despre sex, în sensul modern de "educație sexuală", copiii au invațat văzând ce sa întâmplat în aceste family.
Ceva pare să fi fost pierdut în această perioadă de câteva sute de ani de dezvoltare a cultului de copilărie. Acest lucru a fost dezvoltarea progresivă a unui conflict între maturitatea biologice și sexuală a copiilor.
Într-adevăr, atunci când acest conflict a fost observat în cele din urmă, atât societatea și biserica au fost forțați de robia lor la cultura copilărie pe care ei au creat, în esență, să declare copiii sc ne-sexuali. Atunci când au confruntat, totuși, cu o realitate biologică, care nu a vrut să dispară - Adolescenții care nu au putut să nu simt dorințele lor sexuale, societatea și biserica au recurs la o varietate tactici respresive pentru a menține adolescenții ne-sexuali.
Una dintre aceste tactici erau, declararea că sexualitatea ar avea efecte grave asupra tinerilor care o practică sau sunt expuși la ea. Și că ei ar apăra defapt pe tineri.
în vremurile biblice se mărita la 13 ani care a fost aproape de puberate - timpul natural pentru a deveni sexual.
Acum în România, vârsta de consimțământ (Varsta minimă pentru sex) este de 15 ani, persoanele peste 15 pot întreține relații sexual cu persoane și peste vârsta de 18.
Puteți citi aici povesea a unui adolescent care a vizionează și colecționează materiale pornografice și părerea lui: Un adolescent de 17 ani și pornografia